Tristetea- medicament pentru ea? Niciodata!

"Să lăsăm cele întâmplate, oricât de mâhniţi am fi. "
– Homer

Mă gândeam să scriu ceva diferit. Și am ales primul cuvânt care mi-a venit în minte să scriu despre acesta. Tristețea. O stare de spirit, o dezamăgire. Nici nu știu cum să o numesc. Sunt lucruri pentru care mă enervez și urlu și tip și sufăr. Sunt lucruri minore pe care eu consider că mă întristează când de fapt acestea sunt doar o masca a tristeții adevărate. Singurul lucru pentru mine acum ce este cu adevărat trist este faptul că o persoană să lipsească și să vrei să o vezi să o simți și să nu poți. Dorul și distanță față de o persoană sunt un lucru atât de trist. Lucru pe care îl realizez pe zi ce trece mai mult. Și când mă gândesc că atunci când eram mică tristețea pentru mine însemna lipsă unei perechi de pantofi colorați ...