miercuri, 10 octombrie 2012

Călatorie în minunata lume a Sărbătorilor de iarna


                                                                Despre colinde
Colindele (sau colindurile) sunt nişte cântece tradiţionale româneşti, anume felicitări (urări) de tip epico-liric, având în general între 20 şi 60 de versuri. Colindele sunt legate de obiceiul colindatului, datină perpetuată din perioada precreştină . Colindele nu trebuie confundate cu cântecele de stea, specifice sărbătorilor creştine de iarnă, şi nici colindatul cu umblatul cu steaua . Colindele se cântă în preajma Crăciunului. Unele dintre ele au o sumedenie de variante şi versiuni, potrivit diferitelor regiuni şi graiuri.
Originile Iniţial, colindele aveau o funcţiune rituală, anume aceea de urare pentru fertilitate, rodire şi belşug. Acest obicei era legat fie de începutul anului agrar (adică de venirea primăverii), fie de sfârşitul său (toamna, la culegerea recoltei) . Pe de altă parte, un scop des întâlnit al colindelor era acela de alungare a spiritelor rele şi de reîntâlnire cu cei plecaţi pe tărâmul celălalt. În acest sens, ele moştenesc funcţiunea sărbătorilor păgâne ale Saturnaliilor, Calendelor lui Ianuarie şi a Dies natalia Solis Invicti. Peste timp, din semnificaţia iniţială a colindelor s-a păstrat doar atmosfera sărbătorească, de ceremonie, petreceri şi urări



Colindul Vechi Obicei la Români
Adevaratul colindat se desfasoara in seara si noaptea de Craciun. Colindatorii se aduna in cete bine rânduite. Fiecare grup işi alege un conducător numit de obicei "vătaf" sau "jude". Colindătorilor propriu-zişi li se alatură caţiva flacăi cu sarcina să poarte, in saci si traiste, darurile primite.Pe vremuri, fiecare ceată putea să ia la colindat numai o anumită parte a satului, avand grija să nu patrundă in zona ce se cuvenea alteia.
Odata intraţ iîn curtea casei, colindatorii işi deapănă repertoriul înaintea membrilor casei, adunaţi în prag.Cântecele sunt întotdeauna insoţite de dansuri.Dupa ce cântecele şi dansurile din faţa casei s-au terminat, gazda işi invită colindătorii în casa. Aici, inainte de aşezarea la masă pentru ospăţul comun, vătaful cetei porunceşte să se cânte alte câteva colinde.Numărul colindelor depinde în mare masură de rangul gazdei şi de belşugul de daruri pe care ea urmează să le ofere colindatorilor.
Unei singure melodii îi pot corespunde mai multe texte (versiuni locale, varianta laică sau creştină)

0 comentarii:

Template by - Abdul Munir | Daya Earth Blogger Template