Filipii de iarna

Potrivit calendarului popular romanesc, perioada cuprinsa intre 25 ianuarie si 2 februarie (in unele parti ale tarii 29 ianuarie–2 februarie) este cunoscuta sub numele "Filipii de iarna”. Filipii sunt zeitati protectoare ale lupilor in legatura cu care nu s-au pastrat foarte multe credinte. Filipii de iarna marcheaza in Calendarul popular, sfarsitul unei lungi perioade de imperechere a lupilor, inceputa cu aproximativ 80 de zile in urma, la Filipii de Toamna.

Mitologia romaneasca referitoare la originea lupului afirma ca acesta a fost creat de diavol, pentru "paguba" omului. Numai ca diavolul n-a putut sa-si duca opera la bun sfarsit: dupa ce a modelat lupul din huma sau lemn, nu a mai reusit sa-i dea viata. Pentru a iesi din aceasta incurcatura, el a acceptat pariul cu Dumnezeu: lupul va prinde suflet, dar va fi al aceluia "dupa care s-ar lua sa-l manance”. De indata ce a prins viata, animalul infometat s-a repezit la diavol; acesta abia a scapat ascunzandu-se intr-o balta, lasand insa o bucata din calcai in coltii lupului.

Amandoua sunt fiinte malefice care, in loc sa colaboreze, se resping reciproc. Astfel, animalul care trebuia sa fie ajutorul diavolului devine dusmanul sau. Momentul de varf al acestei infruntari se consuma in miezul iernii, in ziua in care diavolii nu se mai pot ascunde in taramul harazit lor:apele adanci si statute. ”Culcusul dracilor sunt apele: balti, lacuri, garle; si fiindca in ziua de Boboteaza se sfintesc apele, peste noapte nu le mai da mesii sa se piteasca, asa ca ei sunt goniti de lupi, care ii mananca mai repede decat pe purcei”.

Desi are o actiune predominant malefica, lupul, si nu alt animal, jaloneaza intre leagan si mormant intreaga existenta a oamenilor.Uneori prezenta lupului in datinile de nastere tine de ordinea beneficului .Atunci cand se face "schimbarea numelui” (pentru a proteja-in mod magic-copii bolnavi sau amenintati cu moartea), noul nume "e dorit sa fie numele unui animal salbatic-Lupu,Ursu, etc,respectiv Lupa, Ursa, Vidra. Acesata convingere populara isi are ecou si intr-un descantec in care celui bolnav i se promite: "Mancarea lupului,/Puterea ursului,/Sa mananci cat lupu/Si sa poti cat ursu.”

Filipii de iarna sunt tinuti mai cu seama in casele de ciobani si in gospodariile in care sunt animale. Acestia sunt respectati pentru protejarea vitelor si a oilor de atacul lupilor.

Totusi, sarbatoarea este bine sa fie tinuta oricum, pentru ca lupii provoaca pagube mari. Din acest punct de vedere lupul este mai temut decat ursul, pentru ca omoara intotdeauna mai mult decat mananca. In aceste zile nu se coase, nu se spala pe cap si nu se da cu imprumut, pentru ca altfel lupii vor manca vitele.

Se spune ca in prima zi de Filipi, femeile satului lipesc gura sobei ca sa se lege si gura lupilor. La hornul casei se atarna o secure sau o unealta de-a casei, existand credinta ca astfel vor fi uitate vitele si oile de catre dihanii.

De asemenea, se crede ca gospodarul care nu va praznui Filipii va ramane fara pasarile din curte, pe care i le vor manca hultanii. Batrinii spun ca in aceste zile nu-i bine sa dai nimic din casa ca altfel vei da tot anul.

Sarbatoarea e respectata si de cei care se indeletnicesc cu munca lemnului, crezand ca astfel vor avea mai mult de lucru. Singura munca ingaduita si chiar recomandata este spalatul rufelor cu apa clocotita, caci numai astfel se poate opari, prin empatie, gura lupului.

Sursa: CrestinOrtodox.ro