Sarbatorile de iarna la romani nu inseamna doar mancare si bautura din belsug, asa cum unii considera, ci reprezinta o perioada a anului incarcata de simboluri, chiar daca, de la an la an, acestea sunt pur si simplu sterse cu buretele de grijile apasatoare si de situatia economica precara prin care tara noastra trece. Ar trebui ca fiecare sa se gandeasca la propriul suflet in aceasta perioada si sa acorde o mai mare importanta spiritului decat materialului.
Conform traditiei, sarbatorile de iarna se petrec in familie, alaturi de cei dragi, pe plaiurile autohtone. Mai nou insa, se fac planuri de petrecere a Craciunului si a Anului Nou pe plaje insorite sau in mari orase ale lumii, nicidecum pe plaiurile mioritice. Unde a disparut traditia? Unde mai este placerea de a sta cu cei dragi la un pahar de vin in ziua de Craciun, in fata bradului frumos impodobit? Din pacate, foarte multe persoane renunta la aceste placeri traditionale si imprumuta obiceiurile strainilor.
Sarbatorile de iarna incep de indata ce s-a intrat in postul Craciunului, deoarece din acest moment fiecare persoana ar trebui sa faca un mic efort si sa se pregateasca sufleteste pentru una dintre cele mai mari sarbatori. Pregatirile sunt in toi, gospodinele se ocupa de curatenia din casa.
Sarbatorile de iarna erau in trecut un prilej imens de bucurie pentru cei mici care asteptau cu nerabdare prima zapada si sosirea lui Mos Nicolae si a lui Mos Craciun. Cati dintre ei isi mai lustruiesc astazi ghetele pentru ca Mos Nicolae sa le umple cu cele mai frumoase jucarii si cele mai gustoase dulciuri? Sau cati dintre cei mici il pandesc cu nerabdare pe Mos Craciun, nu inainte de a-i fi lasat pe masa un pahar cu lapte si cateva dintre fursecurile pregatite in casa? Din pacate, din ce in ce mai putini copii mai simt spiritul Craciunului si al sarbatorilor de iarna in general, deoarece sunt bombardati de jocurile pe calculator si de conversatiile cu prietenii pe retelele de socializare.
Exista inca zone si persoane din Romania care respecta cu strictete toate traditiile si obiceiurile autohtone, fara a le asimila in vreun fel si pe cele ale strainilor. Fiecare zona are datinile sale, iar la acest capitol tara noastra are cu ce se mandri. Insa toti cei care respecta aceste traditii sunt uniti de un singur lucru: pregatirea si asteptarea cum se cuvine a sfintelor sarbatori de iarna.
Una dintre cele mai importante traditii care are loc inaintea Craciunului, mai precis pe 20 decembrie, este Ignatul sau “taierea porcului”. Conform traditiei, traditionalul porc de Craciun trebuie sacrificat in aceasta zi; numele de Ignat provine de la Sfatul Ignatie al Antiohiei. Acest obicei isi are radacinile in mitologia greaca, conform careia sangele porcului este cel care purifica sufletele oamenilor. Insa traditia este ingradita de asa numitele norme europene care considera ca porcul sufera prea mult cand este prins si injughiat, asa ca acesta trebuie adormit, dupa care impuscat sau gazat, lege impusa incepand cu anul 2007. Dupa taierea porcului, gospodinele incep sa pregateasca bucatele traditionale pentru marea sarbatoare, nu inainte de a pregati o “pomana a porcului” ca la carte.
Atunci cand spunem sarbatori de iarna romanesti ne gandim la colinde. Cati copii v-au ciocanit in ultimii ani la usa sa va intrebe daca “primiti cu Steaua”? Si chiar daca vin, nu sunt deloc incantati de primirea unor dulciuri sau fructe, ei asteptand, de fapt, sa primeasca bani. Colindele reprezinta o parte importanta a sarbatorilor de iarna deoarece acestea prevestesc nasterea Mantuitorului. Colindul se
practica in general seara, iar in Ajun doar cei mici pot colinda, pentru ca acestia simbolizeaza puritatea si prevestesc venirea pe lume a lui Iisus Hristos. Obiceiul jocurilor precum Capra sau Ursul se organizeaza de catre adulti cu rolul de a alunga toate fortele raului inainte de sosirea Anului Nou, care este prevestit la randul sau de Plugusor, organizat de flacai.
practica in general seara, iar in Ajun doar cei mici pot colinda, pentru ca acestia simbolizeaza puritatea si prevestesc venirea pe lume a lui Iisus Hristos. Obiceiul jocurilor precum Capra sau Ursul se organizeaza de catre adulti cu rolul de a alunga toate fortele raului inainte de sosirea Anului Nou, care este prevestit la randul sau de Plugusor, organizat de flacai.
Ajunul Craciunului reprezinta un moment deosebit care se petrece alaturi de cei dragi. Acum se impodobeste celebrul brad de Craciun si se fac ultimele pregatiri pentru ziua ce va urma.
Chiar daca pentru majoritatea romanilor sarbatorile de iarna sunt adevarate sarbatori de suflet si le traiesc la intensitatea maxima, exista si persoane care prefera sa isi petreaca sarbatorile in tinuturi indepartate. De ce? Din comoditate, snobism sau dorinta de a cunoaste si traditiile altor culturi din aceasta perioada.
Noaptea Anului Nou reprezinta un motiv de veselie si voie buna, pentru ca se spune ca felul in care iti incepi anul este decisiv pentru intregul an care va urma. Traditional, numele trecerii dintre ani este “Ingropatul anului” sau “Innoirea anului”, termenul de “revelion” fiind introdus recent. Acesta este imprumutat din limba franceza. Toata lumea petrece pana in zori.
Cele mai multe traditii si obiceiuri care inconjoara sarbatorile de iarna la romani inca se respecta cu strictete in zonele rurale, in special cele din Bucovina si Maramures. Sarbatorile noastre sunt atat de mistice si incarcate de simboluri, incat foarte multi straini aleg sa isi petreaca sarbatorile de iarna in spiritul autentic romanesc. Destinatiile principale sunt satele din Bucovina sau Maramures.
Chiar daca traditiile romanesti au fost oarecum ingradite de noile reguli sociale, economice sau politice, un lucru este sigur: sarbatorile de iarna trebuie sa umple tuturor sufletul de bucurie, liniste si pace, indiferent in ce colt al lumii s-ar afla.
sursa: http://dli.ro
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu