marți, 17 decembrie 2013

Tartine frantuzesti de Craciun

imp de preparare: 15 min.
4 portii

Ingrediente:

  • 8 linguri de branza proaspata de vaci Pilos
  • 4 cepe mici (80 g)
  • 8 cuburi de zahar brun
  • 40 ml vermut sec
  • 8 felii de bacon Pikok
  • mix de piper proaspat macinat
  • 8 felii groase de 2 cm de paine proaspata (bagheta)
  • sare si piper pentru asezonat.
Nota: Ingredientele speciale din aceasta reteta sunt disponibile in magazinele Lidl.

Mod de preparare:

1. Intr-o tigaie bine incinsa punem vermutul, ceapa taiata marunt si zaharul brun. Reducem focul si amestecam incontinuu timp de 10 minute, pana cand vermutul se evapora, zaharul se topeste si ceapa se caramelizeaza.

2. In alta tigaie prajim feliile de bacon, cate 2 - 3 minute pe fiecare parte, pana devin crocante.
3. Ungem feliile de paine cu cate 1 lingura de branza proaspata de vaci, apoi adaugam dulceata de ceapa, feliile de bacon si piperul proaspat macinat.
4. Le servim cat sunt calde!


Citeste: http://www.kudika.ro/articol/capricii-culinare/31376/tartine-frantuzesti-de-craciun.html#ixzz2nYciJ8PB 
Follow us: @Kudika_ro on Twitter | www.kudika.ro on Facebook

Ce spun culorile pe care le purtam despre stare noastra

Garderoba si tinuta noastra de zi cu zi este condimentata in felurite culori si patternuri, insa te-ai intrebat vreodata ce spun ele despre personalitatea si starea noastra? De ce alegem o anume nuanta de verde pe care sa o asortam cu o anume nuanta de rosu? Modul in care alegem sa purtam culorile pe parcursul unei zile pot influenta energia si starea noastra, cat si a celor din jurul nostru. Culoarea pe care o porti te poate face mai increzatoare, te face sa te simti confortabil, sa iesi in evidenta intr-un mod mai mult sau mai putin strident, sa impresionezi sau sa sochezi, iti poate influenta intreaga existenta. 

Iata ce spun culorile despre noi si cateva tipsuri de a introduce mai multe nuante coloristice in garderoba noastra:

Negru
Majoritatea femeilor adora negrul si eu sunt una dintre ele. Insa ceea ce este demn de remarcat, este modul cum aceasta culoare impunatoare si misterioasa ne poate influenta starea. Este o culoare clasica pentru tinute de orice fel, poate tocmai pentru este usor de adaptat si da o alura sofisticata. O poti purta atunci cand mergi la interviuri sau cand ai o intalnire importanta deoarece transmite seriozitate. Purtata in combinatie cu o bijuterie deosebita, poti crea o tinuta extrem de eleganta, cu impact puternic. Desi asociata de cele mai multe ori cu doliu, cu stari de tristete sau depresie, orice femeie detine o rochie neagra sau poate chiar doua in  dulapul ei. Totusi, un dulap plin cu haine negre s-ar putea sa te faca o persoana lipsita de imaginatie, iar sfatul nostru este sa incerci sa invelesti un pic umerasele.


Ce spun culorile pe care le purtam despre stare noastra
Albul

Albul este o culoare buna de purtat, iar cand spun alb, nu ma refer neaparat la albul imaculat, in aceeasi ecuatie intra si nuantele de ivory si crem.  Albul exprima puritate, vitalitate, iar atunci cand este purtat din cap pana in picioare poate avea un impact puternic. Iubitoarele de alb sunt adeptele naturaletii. Potrivit Pantone, albul este culoarea cea mai purtata de catre iubitoarele de tricouri.

Ce spun culorile pe care le purtam despre stare noastra
Albastru
Albastru, culoarea marii si a cerului, este pretutindeni prezenta in viata si in garderoba noastra. Este o culoare ce reflecta intelepciunea si increderea. O poti purta interviuri fiind asociata cu starea de liniste si indeamna la concentrare si echilibru. Iubitoarele de nuante de albastru poti fi persoane calme, profunde, sensibile si echilibrate.

Ce spun culorile pe care le purtam despre stare noastra

Rosu

Ador culoarea rosie deoarece este o culoare energizanta. Are atat de multe conotatii precum pasiune, dragoste si romantism. Mereu veti stii ca e Ziua Indragostitilor atunci cand veti vedea orasul plin de inimioare si trandafiri in nuantele aceastei culori pasionale. Daca doresti sa te simti increzatoare si sa detii controlul asupra situatiei, poarta ceva rosu. Insa, datorita intensitatii sale trebui sa o porti cu grija.


Ce spun culorile pe care le purtam despre stare noastra

Verde

Verde este culoarea naturii si iti da un sentiment de pace, liniste si confort. De asemenea, dezvaluie ca esti o persoana creativa si cu o imaginatie activa. Nuantele de verde inchis semnifica un caracter bine echilibrat, in timp ce nuantele de verde deschis descriu o personalitate plina de viata. Culoarea pielii tale va face diferenta.

Ce spun culorile pe care le purtam despre stare noastra

Violet
Culoarea preferata a femeilor creative si sensibile. Aceasta si nuantele derivate de liliac, levantiva, sunt asociate cu starile de meditatie si creativitate. De asemenea, este asociata cu regalitatea si bogatia, spunandu-se despre ea ca este o culoare norocoasa, ce atrage partea materiala. Iata inca un motiv bun de a purta mai multe haine violet!

Ce spun culorile pe care le purtam despre stare noastra

luni, 16 decembrie 2013

“Crăciunul nu este o perioadă, nici un sezon, ci o stare de spirit. Adevăratul spirit al Crăciunului înseamnă să preţuieşti pacea şi bunăvoinţa, să oferi, din plin, compasiune.” Calvin Coolidge


duminică, 15 decembrie 2013

Imagini de iarna











Biscuiti umpluti cu ciocolata

Ingrediente:

  • 80 g unt neasarat
  • 100 g zahar brun
  • 200 g faina
  • 2 galbenusuri
  • 30 g cacao
  • 1+1/2 lingurita praf de copt
  • 100 g iaurt
  • 1 ciocolata neagra de calitate rupta in patratele


Mod de preparare:

Foto: biscuiti umpluti cu ciocolata, Shutterstock
Zaharul se freaca bine cu untul si cu galbenusurile. Se adauga ingredientele uscate si se amesteca pana la omogenizare. Se da la frigider pentru 15-20 min. Intre timp, incalzeste cuptorul la 180 grade C.


Citeste: http://www.kudika.ro/articol/capricii-culinare/31365/te-lingi-pe-degete-biscuiti-umpluti-cu-ciocolata.html#ixzz2nYbgCe7g 
Follow us: @Kudika_ro on Twitter | www.kudika.ro on Facebook



Reteta speciala pentru turta dulce de Craciun

Sarbatorile bat la usa, asa ca trebuie sa te pregatesti cum se cuvine pentru masa de Craciun. Pe langa sarmale, pomana porcului, piftie si cozonac trebuie sa ai neaparat si cateva gustari. Fie ca se vor bucura de ele cei mici, fie ca le vor servi adultii din familie la un ceai sau la cafeaua de dimineata, ele sunt indispensabile. Astazi iti propunem sa prepari reteta de turta dulce de Craciun.

Iata ce pasi trebuie sa urmezi pentru a prepara turta dulce pufoasa!
Fie ca este in forma de fulg de nea, de omulet sau de bradut, turta dulce de Craciun este un must have al sarbatorilor.

Ingrediente necesare pentru turta dulce

- sase cesti de faina;
- o lingura de praf de copt;
- o lingura de ghimbir macinat;
- o lingura de scortisoara;
- o lingurita de nucsoara;
- patru cuisoare;
- o ceasca de unt sau de margarina;
- o ceasca de zahar alb;
- o ceasca de zahar brun;
- doua oua;
- esenta de vanilie;
- doua plicuri de zahar vanilat;
- glazura de zahar pentru decor, achizitionata din magazinele de specialitate sau glazura de turta dulce facuta in casa;
- forma decorativa pentru a decupa turta dulce in functie de preferinte.

Turta dulce pentru Craciun se prepara astfel:

Amesteca intr-un bol faina, praful de copt si mirodeniile. Lasa-le deoparte si pune intr-un alt bol untul, zaharul alb, pe cel brun si pe cel vanilat. Adauga si ouale si foloseste un mixer pentru a omogeniza compozitia. Urmatorul pas consta in inglobarea amestecului uscat realizat anterior si lasat deoparte. Framanta aluatul de turta dulce si imparte-l in trei bucati. Acestea trebuie tinute la frigider timp de trei ore.
Intre timp poti incepe pregatirile pentru procesul de coacere. Preincalzeste cuptorul la 180 de grade Celsius si tapeteaza o tava cu hartie pentru copt.
Cand cele trei ore au trecut, scoate aluatul din frigider, intinde-l cu ajutorul unui sucitor si incepe decuparea diverselor forme. Aseaza bucatile de turta dulce rezultate in tava pregatita anterior si coace-le la foc mic, timp de aproximativ 15 minute. Cand sunt gata, pune-le la racit si apoi decoreaza-le cu glazura achizitionata special.

Pofta buna!
Turta dulce de Craciun reprezinta o gustare aromata delicioasa si o surpriza pe care le-o poti pregati celor dragi. Incearca si tu aceasta reteta cu ocazia sarbatorilor de iarna.

sursa: divahair.ro

sâmbătă, 14 decembrie 2013

Machiaje de Sarbatori!





vineri, 13 decembrie 2013

De ce inchidem ochii cand dormim? De ce inchidem ochii cand visam? De ce inchidem ochii cand sarutam? Pentru ca cele mai pretioase lucruri nu se poate vedea cu ochiul! ♥


joi, 12 decembrie 2013

Sărbătorile de iarnă la români

Crăciunul este cea mai veche sărbătoare din calendarul bisericesc şi celebrează Naşterea Mântuitorului Iisus. Mai mult de un mileniu, creştinii au sărbătorit şi Anul Nou în ziua de Crăciun. La români, în unele sate bănăţene şi transilvănene, zilei de 1 ianuarie, Anului Nou, i se mai spune şi Crăciunul Mic.
Cel care vesteşte apropierea sărbătorilor de Crăciun este Sfântul Nicolae, serbat  pe 6 decembrie. În zilele rămase până la Crăciun gospodinele fac curat în casă şi în curte, pregătesc bucatele tradiţionale (cârnaţi, sarmale, cozonaci, colaci şi turte), iar bărbaţii taie porcul în ziua de Ignat, (20 decembrie).
În 24 decembrie începe sărbătoarea Naşterii Domnului, cu seara de Ajun. Acum se împodobeşte bradul, obicei moştenit de la romani, suprapus peste cel autohton al butucului de Crăciun, prin arderea unui trunchi de brad, semnificând renaşterea, şi este aşteptat Moş Crăciun.
Grupuri de colindători pornesc a cânta pe la case, primind de la gazde covrigi, nuci, cozonac şi băutură.
În ziua de Crăciun, după slujba de la biserică, românii se aşază la masa încărcată de bucate preparate din carne de porc: sarmale, cârnaţi, fripturi, tobă, caltaboşi şi nelipsiţii cozonaci.
În multe regiuni ale ţării se practică Viflaiemul sau Irozii, o dramă religioasă care înfăţişează misterul Naşterii Domnului, la care participă copii, interpretând pe Irod, Cei trei Crai de la Răsărit, Soldatul, Preotul, Ciobanii sau Îngerul.
Anul Nou contemporan este un ceremonial nocturn de celebrare a morţii şi renaşterii simbolice a timpului şi divinităţii adorate, la cumpăna dintre ani. În spaţiul carpato-ponto-danubian se cunosc trei începuturi de an: 1 ianuarie (anul nou civil), 1 martie (anul nou agrar) şi 1 septembrie (anul nou biblic).
În seara de Ajun şi în ziua de Anul Nou, ceata de urători formată din doi până la douăzeci flăcăi sau bărbaţi proaspăt însuraţi pleacă din casă în casă să ureze cu plugul sau cu buhaiul, obicei străvechi agrar prin excelenţă, numitPluguşorul. În dimineaţa Anului Nou, copiii obişnuiesc să meargă cuSorcova şi cu Semănatul.

E vremea colindelor
Colinda este zestre fără seamăn a simţirii bunătăţii, omeniei şi statorniciei noastre, efigie a sfântului Crăciun, cu simbolistica şi ceremonialul său, împodobind îndeletniciri şi rosturi tradiţionale, devenind poezia şi oglinda acestora, temeinica unitate a pământului şi a poporului român.
Colindele dau o măreţie imperială nopţilor de Crăciun, ducând din casă în casă vestea cea mare a Naşterii Domnului. Ele sintetizează întreaga istorie a mântuirii neamului omenesc.
În colindele poporului român regăsim stratul străvechi, dominat de eresurile duse de greci în migraţia lor sudică şi transpuse în viitoarea lor mitologie, stratul precreştin, despre aşteptarea evenimentelor care au făcut posibile Evangheliile, şi stratul creştin, adus de biserică. Toate însă, într-o întrepătrundere, trăiesc în satul nostru veşnic.
În trecut, când formele tradiţionale erau mai bine păstrate, colindatul era un spectacol măreţ, la care participa întreaga colectivitate a satului. Colindele se cântă, începând cu noaptea de 24 spre 25 decembrie, până la Bobotează, fiind urmate de urările specifice sărbătorii de Crăciun şi de Anul Nou.
Colindătorii sunt primiţi de gazde cu bucurie, ospătaţi cu mere, nuci, plăcinte şi cu băutură.
Colindatul îl încep copiii de vârstă şcolară, care, în după-amiaza Ajunului, pornesc prin sat cu straiţele. Actanţii principali sunt însă cetele de feciori.
Versurile colindelor sunt de o mare varietate şi frumuseţe, dominate de optimism, în care sunt formulate dorinţele şi năzuinţele oamenilor, iar componenta lor melodică contribuie esenţial la religiozitatea şi la emoţia cu care sunt ascultate.
Pe alocuri, se practică şi descolindatul, care constă în replicile dure pe care le dau colindătorii celor care nu-i primesc şi care nu respectă datina.
Ceata junilor sau a feciorilor este unul dintre obiceiurile de iarnă care încă se mai practică, spre exemplu în Mărginimea Sibiului, sau în alte sate transilvănene, şi nu numai.  În satul Deal, judeţul Alba, ceata junilor este denumită „Ficiorii de la Bute”, butea derivând de la obiceiul umplerii buţii cu vin în ziua de Sfântul Nicolae şi reprezentând „gazda”, casa închiriată pentru această perioadă.

Ceata feciorilor din Săliştea Sibiului
Feciorii de la Săliştea Sibiului, după ce se adună la „gazdă”, îşi aleg cu grijă repertoriul şi îşi tocmesc o bucătăreasă care să le prepare alimentele primite de la săteni.
• În ziua de Ajun, feciorii, îmbrăcaţi în straie de sărbătoare, încep a colinda notabilităţile satului: primar, preot, notar, învăţător, după care colindă întregul sat. Pentru ca alaiul să-şi facă mai bine simţită prezenţa, uneori este însoţit de ceteraşi, fluieraşi, clarinetişti.
În fiecare casă sunt aşteptaţi pe masă cu un colac împodobit, carne afumată, cârnaţi şi cu bani. La casele cu fete mari, pe lângă membrii familiei, vin fete şi neveste din vecini şi joacă două-trei jocuri cu junii.
• Colindatul continuă în prima zi de Crăciun, după masă, mergându-se din casă în casă la toţi gospodarii. În colindele lor tinerii laudă înţelepciunea şi hărnicia gospodarului, vitejia feciorilor şi frumuseţea fetelor.
• A doua zi, împărţiţi în grupuri mai mici, de trei-patru persoane, pornesc după alimente (ouă, varză, carne, zarzavaturi) puse în coşuri şi în traiste de femei şi de fete.
• A treia zi, la Pavilionul unde se strângeau seară de seară, junii îşi aleg fetele ce aveau să îi însoţească la „întâlnirea jocurilor”, din 28 decembrie. De obicei flăcăul ce avea să se căsătorească curând este însoţit de logodnica sa, iar ceilalţi de surori sau de alte fete (rude mai apropiate). Seara sunt invitaţi la cină oaspeţi din localitate: familii de tineri şi vârstnici.
• În a patra zi de Crăciun, în Piaţa din Sălişte are loc întrunirea tradiţională a tuturor societăţilor de juni din Mărginimea Sibiului, cunoscută sub numele de întrunirea jocurilor. Totul se desfăşoară după un ritual bine stabilit, iar în final, toţi se prind într-o mare horă.
• În seara de 31 decembrie, fetele sunt din nou invitate la cină. La miezul nopţii junii, fetele şi muzicanţii, plătiţi să îi însoţească pe durata acelor zile, pornesc spre pavilion cântând melodii de jale. O dată ajunşi acolo, înscenează o înmormântare cu un sicriu pe care este gravat anul ce se încheie. Se întorc apoi la gazdă, cântând şi dansând, salutând anul nou ce începe.
• Petrecerile junilor se încheie cu plânsul butoiului, „prieten” ce i-a slujit cu multă încredere de-a lungul celor douăsprezece zile de sărbătoare.  


JOCUL MĂŞTILOR 
În riturile de Crăciun şi de Anul Nou, de o largă răspândire se bucură, în concordanţă deplină cu schimbarea vremii, jocurile cu măşti. Având la bază credinţa conform căreia, atât în viaţa oamenilor, cât şi în curgerea timpului, în anumite clipe de cumpănă, luptele dintre bine şi rău pot influenţa destinul fiecăruia, oamenii au recurs, încă din cele mai vechi timpuri, la purtarea măştilor, ascunzându-şi identitatea pentru a ţine la distanţă spiritele malefice. Combinând iscusit materiale dintre cele mai neaşteptate: lemn, ţesături, piele de oaie, capră sau urs, diferite podoabe (mărgele, clopoţei), meşterii populari creează măşti şi costume de o uimitoare varietate şi expresivitate. 
Măştile populare de Crăciun şi Anul Nou apar în datinile legate de: perioadele de trecere ale omului (nuntă, moarte); anumite zile din an; trecerea de la un anotimp la altul sau în cele legate de muncile agricole şi practicile gospodăreşti. 
Jocul caprei, al ţurcii sau al brezaiei, jocul ursului sau al căiuţilor, cu toată suita lor de personaje, încântă, fascinează, sperie şi uimesc totodată. Purtătorii măştilor îşi pierd identitatea şi intră în roluri care îi eliberează de tensiuni, devin liberi, eliberaţi fiind de reguli şi de legi, iar în acţiunile lor „răstoarnă” lumea, creând pentru scurt timp o altă lume. 
Orice început de an reprezintă o regenerare simbolică a lumii şi astfel, pentru o scurtă perioadă de timp, ordinea de zi cu zi, regulile şi ierarhiile se răstoarnă, conturând haosul dinaintea zămislirii cosmosului.
Măştile sunt doar o parte a culturii populare, pe care noi mai avem norocul de a o vedea încă în parametrii ei de realitate simbolică, dar care, în ultima vreme, suportă presiunile erei tehnologice. Pentru omul de la oraş, masca s-a metamorfozat radical şi a devenit obiect decorativ.

miercuri, 11 decembrie 2013

Noapte linistita tuturor!

Silent night, holy night
All is calm, all is bright
Round yon Virgin Mother and Child
Holy Infant so tender and mild
Sleep in heavenly peace
Sleep in heavenly peace


Silent night, holy night!
Shepherds quake at the sight
Glories stream from heaven afar
Heavenly hosts sing Alleluia!
Christ, the Saviour is born
Christ, the Saviour is born

Silent night, holy night
Son of God, love's pure light
Radiant beams from Thy holy face
With the dawn of redeeming grace
Jesus, Lord, at Thy birth
Jesus, Lord, at Thy birth "


Template by - Abdul Munir | Daya Earth Blogger Template