Datini si obiceiuri de Craciun

Decembrie este, probabil, cea mai asteptata si mai indragita luna a

anului. De toata lumea, dar in special de copii. Este luna in care

temperatura scade mult, iar zapezile cad in cantitati mari, natura

oferindu-ne astfel placerea de a schia, a patina si mai ales de a merge

cu sania la derdelus. Dar, marile bucurii pe care ni le aduce aceasta

ultima luna a anului sunt Sarbatorile Craciunului, cu toate credintele si

datinele care le insotesc.

rimul semn ca se apropie Sarbatorile este dat de Sfantul Nicolae: in

fiecare casa, copiii - dar si unii adulti - isi pregatesc ghetele, lustruindu-

le si punandu-le langa usa. Vine noaptea de 5 spre 6 decembrie, atunci

cand Mos Nicolae trece pe la toate gospodariile pentru a lasa cate ceva

in ghete: cadouri pentru cei care au fost buni si cuminti, sau cate o nuia

pentru cei neascultatori.

Tot pana in Craciun, pe 20 decembrie, peste sarbatoarea religioasa a

Sfantului Ignatie Teoforul se suprapune datina romaneasca de taiere a

porcului - Ignatul. In acea zi se pregatesc bucatele traditionale pentru

Craciun: carnati, caltabosi, jumari, sangerete, slanina sau sunca etc.

Tot atunci se toaca si carnea pentru sarmale, iar pulpele se transeaza

pentru friptura. Unele dintre preparate se pun la afumat (carnatii,

slanina, pieptul ardelenesc etc.). Imediat dupa sacrificare, gospodarul

face “pomana porcului”: ofera celor care l-au ajutat la taiat (uneori si

vecinilor) sorici, carne proaspat prajita si un pahar de vin (sau tuica

fiarta in anumite zone). In putinele zile ramase pana la Craciun,

gospodinele fac piftie (racitura), sarmale, cozonaci cu nuca, mac si

rahat (sau branza si stafide), placinta si prajituri diverse. In acelasi

timp, incepe curatenia in casa si in curte, impodobirea locuintei si

pregatirea hainelor pentru Sarbatori.

Odata finalizate toate pregatirile, gospodinele pun din fiecare fel de

mancare cate ceva intr-un cos de nuiele, plus o sticla cu vin, si duc

acest cos la biserica, in seara de ajun, pentru sfintire.

Pe 24 decembrie, in aceasta zi de Ajun a Craciunului, incepe marea

Sarbatoare a Nasterii Domnului. Primele semne le dau grupurile de

colindatori, care pornesc din casa in casa, cu o traista incapatoare pe

umar, pentru a le ura gazdelor fericire, sanatate si prosperitate. Aceste

colinde sunt creatii populare cu text si melodie, care contin mesaje

speciale (religioase sau satirice la adresa celor urati). Colindatorii

vestesc nasterea Domnului, ureaza gazdelor sanatate si bucurii,

primind pentru aceste urari cozonac, prajiturele, covrigi, nuci, mere si

chiar colacei - pe care gospodinele care respecta traditia le-au pregatit

cu mult timp inainte. Diferind doar destul de putin, colindele religioase

sunt foarte asemanatoare in toate zonele tarii, cele mai cunoscute si

apreciate fiind: “O, ce veste minunata”, “Steaua”, “Trei pastori”, “La

Vifleim colo-n jos”, “Cantec de Craciun”, “Aseara pe inserate”.

Pe langa acestea, al caror subiect este Nasterea Domnului, romanii mai

fac urari prin intermediul unor alte colind, create pe baza unor obiceiuri

laice: "Plugusorul", "Capra", "Ursul", "Sorcova".

"Capra" este - de fapt - un om mascat, ascuns sub un costum larg, care

tine deasupra capului un bat in varful caruia este cioplit un fel de cap de

capra. “Falca” de jos a “caprei” este mobila, astfel incat gura acesteia

se poate inchide sau deschide, dar mai ales poate “clampani”, facand

un zgomot specific. In jurul caprei canta si danseaza alti colindatori

mascati si costumati specific, unii dintre acestia fiind instrumentisti cu

acordeon, fluier, toba sau chiar vioara. Este un colind vesel, cu umor,

care provine dintr-un stravechi ritual agricol, practicat pentru a aduce

rodnicie in anul ce vine. Pe vremuri, in fata caprei se aruncau boabe de

grau, orz sau porumb. Asemanator cu “Capra” este obiceiul de a umbla

cu “Ursul”, aceasta datina avandu-si de asemenea originea intr-un cult

geto-dac, ce urmarea fertilizarea si purificarea solului si a gospodariei.

Ursul este intruchipat de un flacau care poarta pe cap, pe umeri si pe

spate blana unui astfel de animal, avand in jurul urechilor niste ciucuri

rosii.

In timp ce ursul mormaie si joaca in ritmul tobelor si al fluieraturilor,

ursarul striga: “Joaca bine, mai Martine, / Ca-ti dau paine cu masline”.

“Ursul” este insotit de un grup de colindatori mascati si costumati, care

reprezinta diverse animale sau personaje si care il atata prin strigaturi.

La sfarsit, toti le ureaza gazdelor multa sanatate, fericire, recolte

bogate, mese imbelsugate si la multi ani.

Nu putem incheia fara a aminti obiceiul cel mai iubit de copii: datina

Bradului de Craciun - o practica veche, pe care unii o considera chiar

mai veche decat crestinismul si care simbolizeaza “pomul vietii”. Cei

care ii atribuie o semnificatie crestina spun ca bradul este “pomul

cunoasterii binelui si raului”, impodobirea acestuia cu mere rosii

amintind de pacatul originar. De altfel, asa a fost consemnat istoric

primul brad impodobit despre care vorbesc documentele: in anul 1605,

a fost inaltat la Strasbourg, intr-o piata publica, un brad impodobit cu

mere rosii. Aceasta traditie germana a cucerit rapid Europa, dar si –

mai apoi - America si restul continentelor, prin intermediul colonistilor

care au populat Lumea Noua. In zilele noastre, in ajunul Craciunului, in

fiecare casa se impodobeste cate un brad (cu beteala, globuri, figurine,

ghirlande, bomboane, artificii si lumanari sau beculete). Noaptea, Mos

Craciun aduce daruri, pe care le pune sub brad.
Bineinteles, numai celor care merita .

SUPERSTITII LEGATE DE SARBATORI

Vinerea Mare este ziua in care a fost crucificat Iisus si multe superstitii

sunt legate de aceasta zi., majoritatea referindu-se la pâinisoarele cu

cruce. In Vinerea Mare, oamenii din Devon au spart bucati de ceramica cu

credinta ca cioburile ascutite pot taia, simbolic, trupul lui Iuda, tradatorul.

In aceasta zi nu se spala rufe, deoarece se crede ca viata celui care spala

aceste haine poate fi spalata odata cu rufele. Nici fierarii nu bat cuie in

aceasta zi, provenind

tot de la simbolul crucificarii.

Se spune ca:

...e bine sa ai pe masa de Craciun si de Anul Nou crengute de

vasc. Aduce noroc.

...lumanarea cu care s-a mers la biserica de Inviere trebuie pastrata

peste an. Se aprinde in timpul furtunilor, pentru a proteja casa de pagube.

...in ziua crucii nu trebuie sa mananci fructe care contin semnul crucii in interior: nuci,

mere.
...cel care moare in vinerea Pastelui, va ajunge direct in rai.
...daca te tunzi in vinerea Pastelui, nu vei avea dureri de cap tot anul.
...aduce ghinion sa porti pantofi noi de Craciun.
...un cer senin de Craciun anunta un an roditor.
...daca bate vantul de Craciun, anunta ghinion.
...nu e bine ca intre Craciun si Anul Nou sa se tricoteze, sa se coase, sa se spele rufele.
...acel obiect pe care il tii in mana de Anul Nou, la 12 noaptea, sau cel pe care pui mana

imediat dupa ora 12 va fi cel mai important plan al vietii tale in anul care vine. Daca tii bani in

mana, vei merge bine cu banii tot anul, daca iti tii iubita de mana, iti va merge bine cu

dragostea tot anul, daca tii paharul in mana, va fi un an vesel.
...dorinta pusa la miezul noptii de Revelion are toate sansele sa se implineasca.
...aduce ghinion daca agati calendarul inainte ca noul an sa inceapa.
...aduce ghinion sa intorci fila de calendar inainte ca ziua sau luna sa se incheie.
...aduce ghinion sa intri in noul an fara nici un ban in buzunar, e bine sa aveti bani (mai ales

noi) in fiecare portofel.
...e bine sa nu va gaseasca anul nou cu datorii, altfel veti avea datorii tot anul.
...primul om care va trece pragul in prima zi din noul an va influenta tot anul. Persoanele

blonde sau roscate aduc ghinion, persoanele brunete aduc noroc.
...prima persoana care va suna sau va bate la usa in prima zi din noul an trebuie primita.

Daca prima persoana care va intra in casa e femeie - va fi un an prost, daca e barbat - va fi un

an norocos.
...nu trebuie sa aruncati nimic din casa in prima zi de an nou, nici macar gunoiul! E bine ca

ceva sau cineva sa va intre in casa in prima zi din anul nou, nu sa iasa!
...faceti ceva - cat de mic - care are legatura directa cu munca dv. in prima zi a noului an

pentru a va merge bine la serviciu tot anul.
...nu spalati nimic in prima zi a noului an.
...prima zi din noul an trebuie sa va gaseasca in curatenie deplina, deci e bine ca inaintea

anului nou sa faceti curatenie si in cele mai ascunse unghere.
...imbracati ceva nou pe 1 Ianuarie.
...nu spargeti nimic in prima zi a noului an.
...nu plangeti in prima zi a noului an.
...faceti mult zgomot la miezul noptii pentru a alunga spiritele rele (clopotei, petarde etc)
...nu imprumutati bani si nu faceti datorii pe 1 ianuarie.
...e semn rau sa spargi ceva in noaptea de Anul Nou.
...e semn rau daca stranuti in noaptea de Anul Nou.
...aduce noroc sa mananci carne de porc sau linte de Anul Nou.
...Anul Nou va fi luminos si bun daca se lasa o lampa sau o lumanare aprinsa pana la ziua.
...in dimineata de 1 ianuarie se pun bani de argint in apa cu care se spala membrii familiei.
...e bine sa va imbracati in rosu in noaptea de Revelion.
...nu injurati si nu folositi cuvinte urate in ajun de An Nou.
...lasati usa, geamul, dulapurile deschise in noaptea de Anul Nou.
...ceea ce faci in ajun de An Nou vei face tot anul urmator.
...daca faci baie in ziua de Craciun, vei ramane curat tot anul.
...daca mananci mere in ajun de Craciun, vei fi sanatos tot anul.
...copiii nascuti de Craciun sau de Anul Nou sunt norocosi.

CURIOZITATI

Destin. In unele locuri, traditia spune ca ziua in care cade Craciunul ar fi

foarte importanta pentru destinul oamenilor. Daca-i luni /N-o sa ai ani

buni. Daca e marti/ La toti ai sa imparti. Craciunul daca-i joi /Foame-o fi

apoi. Dar daca e vineri /Numeri anii tineri. De-i sambata Craciun/Avea-vei

un an bun. Craciun duminica de vei avea /Sa te astepti la iarna grea…

Raposatii. La miezul noptii, raposatii revin la casele lor pentru a lua parte

la masa de Craciun. De aceea, usa trebuie lasata deschisa pentru ca

acestia sa poata pleca. La miezul noptii si natura devine stranie. Se

povesteste ca animalele vorbesc precum oamenii, ca albinele se agita in

stupi, ca animalele ingenuncheaza in grajduri… La prima bataie a ceasului

in noaptea de Craciun, arborii fructiferi infloresc. Florile dispar insa la cea

de-a douasprezecea bataie a pendulei.